vineri, mai 24, 2024
Actualitate

Astăzi este Dragobetele. Sărbătoarea iubirii la români

Astăzi este Dragobetele. Sărbătoarea iubirii la români. Dragobetele, sărbătoarea tinereţii, al veseliei şi al iubirii, are loc în fiecare an pe 24 februarie. Această sărbătoare îşi are rădăcinile în tradiţiile dace şi în credinţa într-un fel de zeu al iubirii, a cărui cinstire, în 24 februarie, marca simbolic şi începutul primăverii.

Tradiţii de Dragobete, ziua dragostei la români. Ce e interzis să faci pe  24 februarie

Dragobetele, fiul Dochiei, era zeul dragostei şi al bunei dispoziţii, fiind identificat cu Cupidon, zeul iubirii în mitologia romană, şi cu Eros, corespondentul acestuia în mitologia greacă. Un alt nume al său era Năvalnicul, fiind perceput ca un fecior frumos şi iubăreţ nevoie mare, care le face pe tinerele fete să-şi piardă minţile. În trecut, satele româneşti răsunau de veselia tinerilor şi de zicala: ”Dragobetele sărută fetele”. Sunt multe credinţele populare cu referire la Dragobete. Astfel, se spunea că cine participa la această sărbătoare avea să fie ferit de boli şi că Dragobetele îi ajută pe gospodari să aibă un an îmbelşugat. Steaua acestui flăcău, a cărui evocare acţiona direct asupra fibrelor erotice ale tinerilor, a început să apună în a doua jumătate a secolului al XX-lea. Într-un fel, Dragobetele a fost şi el o victimă a comunismului.

 

Pentru că iubirea dintr-un cuplu să rămână vie de-a lungul anului, tinerii trebuie să se sărute în ziua de Dragobete.

Dragobete 2022. Obiceiul interzis bărbaților în această zi! Aduce ghinion!

Tot în această zi, ţesutul, cusutul şi toate treburile grele de pe lângă gospodărie sunt interzise. Totuşi, este permisă curăţenia, deoarece se consideră că aceasta este aducătoare de prospeţime şi de spor.

 

În ziua de Dragobete plânsul le este interzis tinerilor şi tinerelor. În caz contrar, aceştia vor avea parte de necazuri şi supărări în lunile următoare.

 

În unele regiuni din ţară, ajunul de Dragobete este tratat la fel ca noaptea de Bobotează, când tinerele care doresc să îşi afle ursitul îşi pun sub pernă busuioc sfinţit.

 

În prezent, Dragobetele are un ”rival”, mulţi români preferând să celebreze iubirea pe 14 februarie, de Valentine’s Day, o sărbătoare occidentală împrumutată, potrivit timponline.

 

În această zi se crede că păsările nemigratoare se strâng în stoluri, ciripesc, se împerechează şi încep să-şi construiască cuiburile. Păsările neîmperecheate în această zi, potrivit acestor credinţe, rămâneau stinghere şi fără pui până la Dragobetele din anul viitor.

TRADIȚII Dragobete și Ion Cap de primăvară

Dragobetele este asemuit şi cu o altă reprezentare mitică a Panteonului românesc, Năvalnicul, fecior frumos care ia minţile fetelor şi nevestelor tinere, motiv pentru care a fost metamorfozat de Maica Domnului în planta de dragoste care îi poartă numele (o specie de ferigă).

 

Sărbătoarea are dată fixă de celebrare în acelaşi sat, dar variabilă de la zonă la zonă (24 şi 28 februarie; 1 şi 25 martie).

 

În funcţie de regiune, Dragobetele se mai numeşte „Cap de primăvară”, „Sântion de primăvară”, „Ioan Dragobete”, „Drăgostiţele”, „Năvalnicul”, „Logodna sau însoţitul paserilor”. Sărbătoarea este specifică zonei de sud a ţării (Oltenia, Muntenia şi parţial Dobrogea).

 

Pe plaiurile româneşti, Dragobetele, care păstrează unele atribuţii ale zeului dragostei în mitologia romană, Cupidon, este patron al dragostei şi bunei dispoziţii.

 

Vezi și O femeie a cusut Luceafărul, poezia de 98 de strofe pe o pânză, timp de trei ani

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ia legătura cu noi chiar acum. Notă: Pen