Două zile de sărbătoare în calendarul creștin ortodox. Rusaliile sau Cincizecimea
Ortodocșii sărbătoresc duminică și luni Cincizecimea sau Pogorârea Sfântului Duh peste apostoli, cunoscută popular drept Duminica Mare sau Rusaliile. Această sărbătoare încheie ciclul pascal: Învierea, Înălțarea și Pogorârea Sfântului Duh. În unele regiuni, casele și gospodăriile sunt împodobite cu ramuri de tei, nuc, plop sau stejar pentru a alunga răul și bolile.
Sărbătoarea Rusaliilor este una dintre cele mai vechi sărbători creștine, celebrată încă din vremea apostolilor. Până la sfârșitul secolului al IV-lea și începutul secolului al V-lea, Cincizecimea marca atât Înălțarea Domnului, cât și Pogorârea Sfântului Duh, însă ulterior a devenit doar sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt.
În unele zone ale țării, sâmbăta Rusaliilor este marcată prin împărțirea de oale împodobite cu flori și un colac deasupra pentru pomenirea morților, iar duminica se împart farfurii frumos decorate pentru cei vii. Lunea de după Rusalii este dedicată proslăvirii Sfintei Treimi.
În credința populară, Rusaliile sunt asociate cu spiritele morților, cunoscute ca Iele sau zâne rele. Cuvântul „Rusalii” provine din latinescul „rosalia”, simbolizând sărbătoarea trandafirilor și reprezentând fetele împăratului Rusalim, despre care se credea că aveau puteri magice.
În tradițiile populare, se crede că Rusaliile sunt spiritele morților care refuză să se întoarcă în morminte după Paști și încep să facă rele. Pentru a le îmbuna, oamenii le-au dat diferite nume: iele, zâne sau frumoase. Aceste spirite, se spune, pot lua mințile oamenilor și îi pot îmbolnăvi prin cântecele lor, iar singura cale de vindecare este dansul călușarilor.
Obiceiul călușarilor este practicat în special în localități precum Contești, Lisa, Năsturelu, Bragadiru și Zimnicea. În Oltenia, grupuri de călușari colindă din casă în casă pentru a alunga spiritele rele, iar oamenii îi întâmpină cu frunze de nuc, pelin, usturoi, apă și sare.
De Rusalii, casele sunt împodobite cu ramuri de tei, nuc, plop sau stejar pentru a alunga răul și bolile. Ramurile de tei, în special, sunt considerate apărătoare împotriva grindinei și spiritelor rele. Aceste ramuri sunt sfințite la biserică și apoi așezate la icoane.
În unele regiuni, se dansează „Jocul Călușarilor” pentru a vindeca pe cei atinși de Rusalii. În alte zone, femeile fac descântece pentru alungarea Ielelor și ung ușile cu usturoi pentru protecție. Se mai alungă spiritele rele prin ritualuri gălăgioase și pocnituri cu ramuri de tei.
În Ardeal există obiceiul „udatului nevestelor”, în care femeile sunt stropite cu apă pentru sănătate și frumusețe. Se spune că dacă de Rusalii este vreme frumoasă, vara va fi la fel.
Superstițiile legate de Rusalii includ credința că Ielele pot lua mințile oamenilor dacă nu respectă sărbătoarea și că locurile unde acestea dansează rămân arse și neroditoare. Se crede că cei care nu respectă Rusaliile vor fi pedepsiți de Iele, iar boala provocată de acestea se numește „luat din Rusalii”. Este considerat rău augur să te cerți în ziua de Rusalii, pentru că acest lucru poate atrage mânia Ielelor.