joi, aprilie 18, 2024
Cultural

7 ani de la moartea profesorului Ion T.Sion. Biografie

Născut la 26 august 1925, în comuna Umbrăreşti -Tecuci, este fiu de răzeşi, din ramura Sion Truşan.

 

Studiile primare le face în satul natal, apoi urmează cursurile şcolii de cântăreţi bisericeşti la Tecuci, liceul pedagogic la Bârlad şi Galaţi, Facultatea de Istorie-Filosofie ,,Alexandru Ioan Cuza’’ din Iaşi, specialitatea istorie-română.

 

Învăţător în comuna natală, mai apoi profesor de istorie şi limba română la şcolile din Umbrăreşti-Deal şi Umbrăreşti-Vale.

 

În anul 1973 a primit tilul de “Profesor evidenţiat”, iar în anul 1974 obţine gradul didactic I .

 

Din anul 1979 este profesor de istorie la Liceul Agroindustrial Tecuci, până în anul 1986, când s-a pensionat.

 

După 1990 a mai predat istoria la Liceul industrial nr. 2 , actualul Colegiu Naţional ,,Calistrat Hogaş’’din Tecuci.

 

A primit titlul de cetăţean de onoare al Municipiului Tecuci, în anul 2000 , precum şi titlul de cetăţean de onoare al comunei natale Umbrăreşti.

 

Profesorul Ion T. Sion a fost toată viaţa pasionat de istorie, fiind un neobosit scormonitor al arhivelor şi bibliotecilor din ţară.

 

În urma cercetărilor efectuate a colecţionat foarte multe monede, (peste 100, cele mai vechi sunt din perioada Traian şi Hadrian), documente originale, cărţi vechi, (cea mai veche din 1794), obiecte etnografice şi arheologice, provenind din zona Umbrăreşti şi Malul Alb.

 

Acestea din urmă au fost donate în anul 2000, Muzeului Mixt Tecuci.

 

Această muncă, de aproape 30 de ani, s-a concretizat prin realizarea monografiei istorice a comunei Umbrăreşti, tipărită în anul 1999 la Focşani, sub titlul ,,Umbrăreşti – Vatră milenară de istorie’’, reeditată în anul 2012, la Iaşi, la Casa Editorială Demiurg. Documentele descoperite şi colecţionate au fost publicate în Anuarul Institutului de Istorie A.D. Xenopol din Iaşi nr. XVIII (1981) şi XIX (1982), sub genericul Documente tecucene.

 

În “Arhiva Genealogică” de la Iaşi a publicat mai multe studii istorice: “Costacheştii. Istorie şi genealogie” , “S-a născut Cantemir bătrânul în anul 1612 ?”, “Consideraţii cu privire la spiţele de neam răzeşeşti”, “Ion Tălmaci – Tulpină a unui bogat arbore genealogic”.

 

În calitate de membru al Institutului Român de Genealogie şi Heraldică ,,Sever Zotta’’ a participat la toate congresele organizate de acest institut, unde a prezentat mai multe comunicări, dintre care menţionăm:
“Costăcheştii – Gavriliţă cu fiii şi nepoţii lui”, “Basarabeanul Vladimir Zaporojcenco”, “Neamul Jurgea – Negrileşti – o prezenţă interesantă în peisajul genealogiilor boiereşti din România”, “Dumitraşco Cârnul – repere genealogice şi istorice”. În volumul ,, Familiile boiereşti din Moldova şi Tara Romanească. Enciclopedie istorică, genealogică şi biografică’’ , apărut la Bucureşti, la Ed. Simetria, în anul 2004, a publicat studiul “Stăpânii, sătenii şi moara din Torceşti”.

Regretatul profesor a plecat la cele veșnice pe data de 23 aprilie 2016.

 

Dumnezeu să-l odihnească!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ia legătura cu noi chiar acum. Notă: Pen